vineri, iulie 25

Todo va a cambiar. (Totul se va schimba)


Inainte de toate, tin sa precizez ca am pus si traducerea titlului ca sa nu mai primesc ulterior 'reclamatii' de la fratimiu cum ca de ce il injur :)) .
Acum as vrea sa scriu despre ceea ce numesc eu -schimbare-. Si nu, nu ma refer la nicio schimbare de look, aia poate mai tarziu. Privind in urma, realizez ca, de ceva timp, nu mai sunt deloc aceeasi. Poate pentru ceilalti sunt neschimbata, dar eu ma cunosc cel mai bine, si stiu ca nimic nu mai este si nici nu va mai fi la fel. Copila fragila si vulnerabila, care se multumea doar cu visele, incapabila sa le faca sa devina realitate, a disparut. Acum sunt doar eu. Caci timpul m'a maturizat si m'a facut mai puternica. Acum cred in mine. Si stiu ca daca vreau, pot. Vointa care inainte, poate imi lipsea, acum o am. Tot ceea ce acum par doar simple vorbe gandite si scrise pe o foaie (pe la 2 dimineata mai precis :)) ), vor deveni fapte. E o promisiune pe care mi'o fac mie si vreau sa ma tin de cuvant. Sa dau inapoi nu pot. Sa renunt ? Nici atat. Sunt constienta .. hmm .. cum sa o numesc .. de valoarea mea ( suna a manea dar fie ..). Si nu vreau sa demonstrez nimic nimanui si nici nu datorez vreo explicatie. Cine ma cunoaste cu adevarat stie ca ceea ce am scris pana acum e pe bune. Hmm .. daca tot am blog si imi pot exprima opiniile p'aici .. as vrea sa mai adaug ceva. Caci la urma urmei, cine esti tu sa ma judeci pe mine ? Ok, sunt o pustoaica imatura care nu stie ce vrea de la viata, mai rau, care se consuma aiurea pentru orice si oricine (in viziunea ta). Dar tu nu esti cu nimic mai presus decat mine. Invata sa te vezi pe tine, si apoi sa vorbesti de altul. Si cu asta am spus tot :) .
Cat despre prietenii mei adevarati ( aia putini pe care ii pot numara folosind degetele de la o mana), as vrea sa stiti ca nu veti scapa de mine asa usor. Voi fi mereu alaturi de voi cand veti avea nevoie. Neconditionat >:D<.

Eh .. pana acum am vorbit de lucruri mai serioase .. chiar simteam nevoia sa ma descarc si sa spun tot ce aveam pe suflet. Cum spuneam, daca tot am blog, hai sa ma laud si eu putin. Duminica plec la munte :x .. O saptamana de recreere, o saptamana in care imi voi pune ordine in ganduri, o saptamana la aer curat. Desi, recunosc, imi va fi dor de casa, de fetele mele, de iesirile prin parc, de caterinca pana la 2 dimineata cu Geo pe mess, de sormea si restul. Insa voi reveni. Ne auzim cand ma intorc. Va pup. Aveti grija de voi :*

joi, iulie 24

zi de rahat.

Deci clar .. nu mai vreau nimic. Ba da, sa va duceti toti dracu!!. Urgent si cat mai repede! Cer mult ?
Da, sunt plina de nervi si vorbesc ca ultimul boschetar.

"Gloria : imi amintesc cum faceai la nervi :x
Gloria : si-mi place
Gloria : cand te enervezi esti nostima :)) "

Mda, ce ti'as spune si tie ceva de dulce ... Pai cum frate ? Cum sa nu fiu nervoasa ? Bine ca sunteti toti cu curu'n sus, urla sictirul in voi!! In parc aceeasi prosti ca de obicei, unde pnm ii gasiti bah ? Cum le zice var'mea .. 'fasolari, sosetari, cio'rapperi si evident cocalari.' Nu, chiar nu fac niciun fel de discriminare. Dar nu se mai poate. Si cireasa dupa tort, ajung acasa si ma cert cu tata. Pentru ce? Pentru 2 pete pe gresie. E posibil?!? .. Acum am voie sa tip ? Am dreptul? Multumesc pentru intelegere. Mataaaaaaaaaaaa!!! ..

Invatati sa mintiti .. ca nici macar asta nu stiti sa faceti ;) (asta e asa, cu dedicatie.)

miercuri, iulie 23

aici sunt eu.


Ploua. In boxe aud iar 'Chris Brown - With you'. Nici nu stiu ce anume imi place la melodia asta, poate ritmul, poate versurile. In fine. Ma incearca o usoara stare de tristete. Privesc pe geam .. picaturile cad usor .. mici si reci. Ma plimb prin camera, o stare de neliniste isi face simtita prezenta .. parca as plange, parca nu. Si totusi de ce as face'o ? Am invatat sa zambesc chiar daca sunt trista, dar cum bine se spune, zambetul celui ce sufera este mai dureros decat lacrimile celui ce plange. Desi am uitat cum e sa faci asta. Ale mele au secat. Insa azi, cerul plange pentru mine.


Se spune sa ai grija ce anume iti doresti din tot sufletul pentru ca se poate implini. Oare o fi asa ?

Privind in urma, vad ceva schimbat. Eu mai matura un pic, tu acelasi mereu. Credeam ca am uitat. Credeam ca toate lacrimile au reusit sa stearga toate sentimentele din sufletul meu de copil, dar m'am inselat. Dar nu sunt suparata, sau cel putin, nu pe tine. Vinovata sunt eu. Poate candva iti vei da seama ca ceea ce spun nu sunt doar cuvinte, ca totul e mai mult decat o simpla joaca copilareasca.Te iubesc fraiere.


"Aiurea ma mint ca nu mai imi pasa
Aiurea spun ca nu mai conteaza
Aiurea ma prefac ca mi-e bine
Ce greu e sa invingi atunci cand lupti cu tine "(Spin - Aiurea)

marți, iulie 22

Finish line could be a new start.[part2]


"2 luni. Atat trecusera de cand,pentru el, acest capitol se incheiase.Pentru ea insa, nu era acelasi lucru. Inca o durea sa auda de el, amintirile o chinuiau neincetat. Oriunde privea, inaintea ochilor ii aparea chipul lui. Fata de cei din jur, se putea preface, insa fata de ea insasi, ii era imposibil.Asta ar fi insemnat sa se minta singura, ceea ce nu ar fi putut."

"Sick of crying, tired of trying, yeah.. I'm smiling, but inside I'm dying. "

"-Eu oricum....sper....ca nu am dezamagit pe nimeni..ma rog....m'am dezamagit pe mine....dar nu pot dicta sufletului....asta e .."


"Dupa o perioada, lucrurile incepusera sa redevina cum erau inainte. Desi era nu mai era aceeasi, o raza de speranta incepea sa se intrevada printre norii negrii ce intunecau cerul vietii sale de atata amar de timp. Remuscarile nu intarzie sa apara. Faptul ca a parasit'o cand ii era cel mai greu il macina tare mult pe el. Ar fi incercat sa vorbeasca cu ea, sa vada cum se mai simte, daca a depasit momentul, insa lipsa curajului isi spunea cuvantul. Totusi a decis sa faca primul pas. Si asa au inceput sa mai poarte cate'o discutie, dar totul era destul de rezervat. Le era greu, in special ei, sa se poarte ca si cum nimic nu s'ar fi intamplat. El nu o putea privi in ochi ca inainte, se multumea doar cu priviri aruncate pe furis, sentimentul de vinovatie era prea mare. In ochii ei se citea durere, insa ceea ce simtea pentru el inca nu murise, dimpotriva, se conservase undeva adanc in sufletul fetei.



Totul incepea sa prinda o alta culoare o data cu aceasta perioada. El era inca confuz, iar ea spera in continuare. Spera sa fie iar prieteni, si de ce nu, sa fie totul ca la inceput. Lucrurile puteau evolua cu pasi mult mai mari daca influenta anturajului sau nu era atat de mare. Cu fiecare pas pe care acesta il facea, simtea rasuflarea prietenilor sai in ceafa. El depindea de acestia, si cum nu vroia sa fie luat drept fraier, prefera sa o ignore o perioada.

"You've got your dumb friends
I know what they say
They tell you I'm difficult
But so are they
But they don't know me
Do they even know you?
All the things you hide from me
All the shit that you do "

In acest timp, fata era intr'o confuzie totala. Nu stia cum sa procedeze, cum sa'i vorbeasca, sau mai bine spus, daca sa'i vorbeasca. Comportamentul lui ridica multe semne de intrebare, iar ea nu putea intelege ce anume vroia acesta sa vada, care va fi urmatorul ei pas. Asteapta. Asteapta iar si iar. Nesuportand aceasta neliniste, isi ia inima in dinti si se duce la el. Mare i'a fost surprinderea si totodata socul cand persoana care ii deschide nu este el, ci un var, acesta anuntand'o ca tanarul suferise un accidend, fiind lovit de o masina in timp ce se plimba cu scouterul. Afla unde este internat el si da fuga la acel spital. Inima ii batea cu putere, se gandea la ce e mai rau. Dand de camera unde se afla acesta si fara sa bata la usa, intra. Baiatul dormea, era sub efectul sedativelor. Ea se apropie usor, luand loc pe scaunul de langa pat, si il mangaie usor pe cap, trecandu'si degetele prin parul sau negru, asa cum facea odinioara.Chipul ii era plin de zgarieturi iar mana dreapta era bandajata. Privindu'l in acea stare, neputincios, stiind ca nu o putea auzi, ochii ei se umplu de lacrimi."

" - De ce asa .. ? De ce tu .. ? Nu puteam fi eu in locul tau, aici, zacand in acest pat ? .. A trecut atata timp, nu mai stiu sa'ti spun ce simt .. dar mi'e dor de tine, mi'e dor de noi ... Vreau sa te am iar langa mine .. desi poate tu nu'ti doresti asta. Poate n'am insemnat nimic pentru tine, si nici nu voi insemna. De'ai stii tu ca inca nu te'am uitat .. ca esti primul meu gand dimineata cand ma trezesc si ultimul inainte sa ma duc la culcare .. doar de'ai stii ... "

"Brusc, la auzul acestor cuvinte, ochii baiatului se deschid. Priveste in jur, nu stie unde este si ce cauta acolo. O vede pe ea. Ramane fara glas. Apoi fata se hotaraste sa rupa tacerea ce se asternuse peste ei. "

"-Buna .. cum te simti .. ? Esti mai bine .. ?
-Buna .. da .. cred ca da. Dar ce caut aici .. ? Ce cauti tu aici ?
-E o poveste lunga. Important este ca te'ai trezit. In curand te vei reface complet.
-Dar nu mi'ai raspuns la intrebare .. ce cauti aici ?
-Ehh .. eu ...
-Stii .. inainte sa ma trezesc .. am auzit cate ceva .. parca vorbeai cu mine.
-Eu .. ? Hmm .. cred ca ti s'a parut. Erai sub efectul medicamentelor.
-Stiu foarte bine ce am auzit.. dar .. de ce ai spus acele lucruri .. ?
-Poftim .. ? Cum adica de ce am spus .. ? Tu chiar nu .. (ochii i se umplu de lacrimi) .. In fine, nu mai conteaza! .. A fost o greseala ca am venit aici. Insanatosire grabnica. (iese, trantind usa in urma ei.)
-Nuuuuuuu !! .. Biancaa .. stai.. !! .. Cat de cretin sunt .. de ce i'am spus asta .. ? Sunt un mare prost .. am auzit perfect ce a spus. Ea inca tine la mine .. si eu la ea .. de ce sa mint .. ? .. (se framanta el .. ) ..."


[partea a3a nu va mai exista.]



luni, iulie 21

Finish line could be a new start.[part1]


“ A trecut ceva timp de cand povestea aceea luase sfarsit. Zilele se duceau, una dupa alta, iar ea nu mai simtea atat de mult lipsa celuilalt. In sufletul ei lua nastere un alt sentiment, destul de diferit de cel anterior, si in acelasi timp acelasi. Inevitabilul se intamplase. S’a indragostit. Cum asa ? Simplu. Fara voia ei. Dar ceea ce se petrecea in sufletul ei era asa dulce, asa pur, incomparabil cu orice altceva. El ii redase acea speranta, acea dorinta de a iubi din nou, acea bucurie de a visa din nou la cel drag.



“The first time I saw you
You were sad and alone
Somebody just broke your heart
And I told you, my girl
It’s ok, don’t you cry
Finish line could be a new start

Love is not a reason to cry.”





Totul prinsese culoare, totul avea sens acum, pentru ea. Se considera o norocoasa pentru sanse ce ii se oferise. Sa o ia de la capat. Alaturi de el, cel care i’a fost scos in cale pentru a o face sa redevina cum era inainte. O copila vesela si plina de viata, cu un ras contagios care ii binedispunea pe cei din jur.

Ceea ce nu stia ea, este ca el a fost probabil confuz, facand, dupa parerea lui, un pas gresit in momentul in care a decis sa fie cu ea. Problemele ei, tristetea ce o apasa in mod evident in perioada in care l’a intalnit, toate acestea au facut in asa fel incat sa’i apropie. Iar ea chiar a crezut in el si in vorbele lui. Dar el ce facuse ? Cine amagise pe cine ?El pe ea sau chiar pe el insusi ? Multimea de intrebari fara raspuns din mintea lui nu era nici pe departe comparabila cu durerea din sufletul fetei.


- Cu ce am gresit ? Nu am facut decat sa’l iubesc.Mai mult decat pe oricine altcineva. Am fost alaturi de el cand a avut nevoie de mine. M’a sprijinit la greu. Si acum ? Ce a facut ? Ce am insemnat eu pentru el ? Un umar pe care a plans sau o simpla persoana alaturi de care doar confuzia si nesiguranta l’au tinut alaturi ? Pentru ce ? Nu aveam nevoie de mila lui, nici de cea a nimanui, aveam nevoie doar de el. Iar el nu a inteles niciodata asta. (isi repeta ea mereu)



Urmeaza zile, saptamani, luni intregi de chin, durere, amaraciune. Simpla idee a unui esec nu o putea accepta. Nu intelegea de ce, cum s’a putut intampla acest lucru. Iar ajutor nu a primit din partea nimanui, sau, nu in modul in care si’o dorea ea. A incercat sa inghita, sa suporte tot calvarul ce a urmat, desi in adancul inimii ei nu mai era loc decat pentru lacrimi si tristete. De ce s’a terminat asa ? Cum se va ridica din abisul acesta intunecat in care alunecase intr’o clipa ? Ar fi strigat daca ar fi putut, caci nu o putea impiedica nimeni, insa nimeni nu ar fi auzit. Sau poate auzea, dar de inteles .. cum ? Nu ai cum sa intelegi asemenea lucruri daca nu treci macar o data prin ele. Se simtea atat de vulnerabila, de neputincioasa si singura. Pentru ea, totul era pictat in culori obscure, fara nicio raza de lumina care sa mai incalzeasca pe cat putin intunecatul peisaj ce ii se arata in fata ochilor. Privirea ei, o data senina si radianta era acum cufundata in lacrimi, acestea curgeau neincetat si ii faceau ochii sa licareasca in ploaia lor.

Deja se saturase sa auda in jur ‘vei trece tu si peste asta’ .. cuvintele acestea puse cap la cap nu aveau nicio insemnatate pentru ea. Stia ca este compatimita de ceilalti, insa asta nu’i aducea cu nimic alinarea. Asa ca se decisese asupra unei nebunii pe care din fericire nu a reusit sa o duca pana la capat. Si cand spun nebunie nu ma refer la taiat vene sau la aruncatul de la etajul 10. Nu. Cu toata durerea ce o apasa neincetat, ea inca avea capul pe umeri. Ci doar a recurs la un gest tipic, insa neinteles de ceilalti. Timp de 2 saptamani nu mancase nimic. Nu putea simti gustul mancarii. Doar cateva pahare de apa bause ca sa nu se deshidrateze complet. Refuza sa se duca la liceu, toti erau ingrijorati in privinta ei, si cel mai dureros era ca parintii habar nu aveau ce se intampla cu ea, cu atat mai putin ca lipsea de la scoala.


Pana intr’o zi cand mama ei a gasit’o zacand in pat inconstienta, cu flaconul de pastile gol langa ea. Ceea ce a urmat este greu de descris in cuvinte. Cu greu a reusit sa nu piarda anul si sa se puna usor, usor pe picioare.

Cu timpul, rana deschisa incepuse sa se cicatrizeze, insa fiecare cuvant despre el ori auzul numelui sau faceau ca aceasta sa se deschida mereu. Dar invatase sa traiasca cu durerea,stiind ca lumea nu se va oprii in loc pentru suferinta ei, desi nu indraznea sa mai spere ca intr’o zi se va mai schimba ceva. Poate inca credea ca totul nu a fost decat un vis urat, si se va trezi avandu’l pe el alaturi, ca de fiecare data. Stia ca nu depasise momentul, insa era constienta ca viata merge mai departe, cu sau fara el. “


[To be continued.]

duminică, iulie 20

Kind of new begining .. maybe.


Stateam si ma gandeam .. ce sens are sa tin acest blog ? Sau mai bine spus, ce sens are sa continui sa postez diferite articole in care sa'mi astern gandurile, sentimentele .. ? Stiu ca in afara de cei care stiu de existenta lui si il citesc frecvent, altii nu il vor deschide. Dar stii ce ? Ma doare' n 3 litere. De ce ? Pentru ca eu chiar gasesc folositoare blogurile. Si nu e doar pentru a ma descarca. Daca vreau sa ma descarc apelez la mama, un prieten sau o persoana care este dispusa sa ma asculte intr'un moment anume (mai rar sa si existe persoana respectiva, dar trecem peste.). Ideea e ca imi place muuuult sa aberez, sa vorbesc singura si deasemenea sa'mi raspund singura la intrebari. Si va mai spun ceva .. va trebui sa ma suportati multa vreme de acum inainte caci voi continua sa scriu ... pana .. pana imi scoate mama netul .. :))) si nici atunci. Pentru ca asa imi place mie sa va stresez >:) .. cui nu'i convine, sa nu citeasca .. oricum nu scriu nici pentru tine nici pentru vecinul de la 3. Scriu doar ce simt.Adica pentru mine.Ca o mica narcisista ce sunt ( nu vroiam sa sune chiar asa:-s )

Ia ghici ce ? Dupa indelungi ..hmm .. cum sa le numesc .. discutii :)) asa .. asta'i cuvantul .. mi'am dat seama ca m'am schimbat. In ce sens ? Asta nu stiu. Cel putin nu inca. Dar simt eu asa ca e ceva schimbat la mine. In bine sau in rau .. cred ca nu asa se pune problema. Cred ca mai degraba e o chestie de maturizare. Maturizare in gandire. Aiurea e ca am irosit multe lacrimi si nopti nedormite ca sa'mi dau seama de fapt de asta. Si anume, de ceea ce merita si ceea ce nu merita. Deh .. e adevarat ca n'am cum sa ignor. Asta nu pot si nici nu vreau. Doar ca incep sa ma prind de unele lucruri de care inainte nu prea aveam habar. Si e asa bine. Ma simt bine'n pielea mea :x ... Singurul lucru de care imi pare rau, acel lucrul pe care nu'l pot schimba are legatura cu persoana sa ( nah ca fac si rime acum :)) ) .. fara caterinca .. asta e marele meu 'defect', ca sa'l numesc asa. Hmm .. Oare ce va urma ?

orgoliu .. sau doar prostie ?

Cum se face ca uneori reusim sa'i intelegem pe ceilalti mai mult decat pe noi insine ? Sau mai rau, nu reusim sa pricepem nimic din ceea ce se intampla in jurul nostru..

Adolescenta e naspa. Desi e zice ca e cea mai frumoasa perioada din viata, eu nu o vad chiar asa. Faci si spui lucruri pe care apoi le regreti. E frustrant. Dar de fapt, asta e o prostie. Nu ai cum sa dai vina pe o anumita perioada pentru propriile greseli. Caci greseli facem cu totii, fie ca avem 15, 30 sau 50 de ani. Aici intervine acel sentiment, 'de suprematie' ( cum il vad ceilalti) numit Orgoliu. Cand aud pe unii 'Nu pot face asta, orgoliul nu ma lasa ..' mai bine ma fac ca nu aud.Ce anume nu te lasa ? Faza cu orgoliul mi se pare alta prostie. Recunosc, orgoliul este prezent peste tot, in cantitati mai mici, sau mai mari. Inca de mica, am parte de acest 'microb'. Poate ca acum am inceput sa mai renunt la el si bine am facut. Din cauza orgoliului poti pierde multe. Si am simtit'o pe pielea mea. Insa nu persoana mea e prioritara, niciodata n'a fost, nici macar pentru mine. Am preferat si inca prefer sa las de la mine. Altii spun '..am orgoliu mare, sunt tare'. Esti pe dracu, prietene!! .. Daca lasi orgoliul sa te domine si nu esti in stare sa vezi lucrurile clar, sa le gandesti cu mintea limpede si sa le simti cu inima, pentru mine esti egal cu zero. Si nu, nu judec pe nimeni, n'am acest drept si nici nu'l voi avea, doar ca m'am saturat de tot ce vad in jur. Sunteti patetici !! .. Ramaneti frate cu orgoliul vostru, si va veti trezi singuri, plangandu'va de mila si cautand raspunsuri cum de ce toti v'au lasat balta. E simplu. Ego'ul vostru ii deranjeaza pe ceilalti. Si eu sunt una din aceste persoane. (nu stiu cat de corect m'am exprimat). Ia incearca sa privesti putin in sufletul tau, oare e bine cum procedezi ? Cand vei inceta sa te gandesti doar la tine .. ? Si cand vei incepe sa intelegi ca si nevoile celorlalti conteaza ? .. Lasa orgoliul, demnitatea e mai utila. Parerea mea.


[N'am pretins niciodata sa fiu luata in seama mereu. Asa ca nu incerca sa ma intelegi.]

[si da!! am nervi !! ..]

sâmbătă, iulie 19

Un vis frumos. [part 2.]

" Totul s'a terminat. Pentru totdeauna. Cuvintele acestea erau singurele pe care le mai avea in cap copila. Cuvinte si o durere imensa ce ii sfarama inima si ii distrugea sufletul. 'Cu ce am gresit? De ce Doamne? Poate voi afla si eu de ce viata nu mi'a oferit nimic, oare cand voi afla cum e sa fi fericit ? (isi repeta ea) ' "

... Tot mergea .. nu se putea oprii. Sa priveasca in urma? Sa'l vada iar? Nu, era deja prea mult. Lacrimile ii incetosau vederea, nu putea distinge clar ceea ce era in jurul ei. Stia doar ca nu se putea intoarce. "




In acelasi timp, la o oarecare distanta de ea, se afla el, cuprins de ganduri, privind'o cum pleaca. In sufletul sau se declanseaza aceea lupta intre inima si minte, intre sentimente si ratiune. O voce ii soptea neincetat : ' Ce ai facut? De ce ai mintit ? Cu ce scop .. ? Ea si'a deschis sufletul in fata ta .. si tu ce ai facut ? Cum o poti lasa sa sufere atat ? Din cauza lipsei tale de curaj ? Sau din cauza orgoliului ? Ce te costa sa ii spui ceea ce stii deja, ca si tu ii impartasesti sentimentele, doar ca esti prea las ca sa recunosti asta. Du'te dupa ea, prostule, adu'o inapoi !! Repede, pana nu e prea tarziu .. '

Realizand astfel ca nu putea trai tot restul vietii ca un robot, ca are si el sentimente si ca glasul inimii mereu trebuie ascultat, tanarul fuge cat il tin picioarele, incercand sa o opreasca pe fata din drum.
Si reuseste. Ajungand aproape de ea, o striga :

' - Stai, te rog opreste'te .. !! '
' - Pentru ce? Ce rost mai are .. ? De ce tii mortis sa imi faci rau in continuare ? Mai bine lasa'ma sa plec .'
' - Nu, n'am sa fac asta. Nu pot. Nu iar .. (strangand'o in brate) ... Te rog nu mai plange, nu mai plange .. Am facut o mare greseala, am reactionat stupid. Am fost las, recunosc, nu am vrut niciodata sa iti fac rau, pur si simplu nu am inteles ceea ce imi spuneai tu, poate nici macar n'am vrut .. insa acum totul e mai clar ca oricand. Oare vei putea sa ma ierti ?'(ii spuse el, apropiindu'si buzele sale reci de cele ale fetei) ... "


[it's not the end .. dar partea a3a nu va mai exista ;)]


[inca un moment de plictiseala m'a facut sa compun mica 'poveste' :)..]

Un vis frumos. [part 1.]


" Se asterne toamna, atat pe aleele din parc, cat si in sufletul ei. Parca totul e mai pustiu ca niciodata. Vantul rece adie incet maturand frunzele ce ii trosnesc sub picioare. Mai e putin. In curand il va revedea. Oare ce va urma?
Sta, se aseaza pe o banca si admira peisajul ce ii se arata inaintea ochilor. Cat de diferit ii pare totul. In urma cu ceva timp, acesta era locul unde sperantele ei cresteau, unde simtea iar acei fiori unici ai aceluiasi sentiment. Insa nu au mai ramas decat amintirile. Amintiri, si o lacrima calda ce ii se prelinge pe obrazul infrigurat. Ceva ii spune ca nu s'a schimbat, dimpotriva, a ramas aceeasi copila visatoare cu un zambet dulce pe fata si pastrand acel sentiment care crestea mai mult pe zi ce trece, fara voia ei.

Stia ca trebuie sa'i vorbeasca, sau macar sa incerce sa faca asta. Macar pentru ultima data, sa'si joace sansa pana la capat. Scoate telefonul din buzunarul pantalonilor, formeaza numarul si asteapta ... 'Da ?' .. .. (se aude vocea lui .. inima incepand sa'i bata cu putere)

' - Buna .. eu sunt .. te deranjez ? '
' - Buna .. nu, niciun deranj .. ce mai faci ? '
' - Pai .. ma plimbam .. '
' - Pari trista .. te pot ajuta cu ceva .. ? '
' - Uhmm .. nu stiu .. as vrea sa vorbesc ceva cu tine .. daca nu ai treaba.'
' - Da, spune .. s'a intamplat ceva ? '
' - Nu .. stai linistit .. eu doar .. .. trebuie sa te vad .. face 2 face.. nu pot sa'ti spun la telefon. '
' - Aaa .. e ok .. pai ..spune'mi unde esti .'

...


' - Scuze de intarziere .. stii cum se circula pe aici .. '
' - Nu'i nimic .. multumesc ca ai venit .. '
' - N'ai pentru ce .. m'ai facut curios .
' - Dar, crezi ca esti pregatit pentru asta ? Sa ma asculti .. sa afli tot ce am de spus ? '
' - Sincer .. ? Nu cred .. pariez ca nici tu nu esti pregatita sa'mi vorbesti. Privirea te tradeaza. '
' - Intr'adevar .. (tragand aer in piept) Well, acum asculta'ma, fara sa ma intrerupi. Dupaia poti spune ce vrei .. Eu ..(urmand o pauza de cateva secunde)m'am indragostit de tine. A trecut un an .. poate cel mai lung si mai dureros din viata mea, pana acum. Un an in care n'am facut decat sa te port mereu in gand, sa fac orice mi'a stat in putinta ca sa iti fur un zambet. Uram perioadele in care nu te puteam vedea si nu stiam nimic de tine, cat si pe cele in care imi erai atat de aproape si nu iti puteam vorbi. Erai asa adorabil cand ne mai certam din cate'o prostie iar tu tot incercai sa ma convingi de cate'o idee de'a ta cu care nu eram de acord. Iubeam perioadele in care ne intelegeam numai din priviri. Imi facea bine sa vorbim, sa incerc sa te cunosc mai bine, desi in ochii mei, ai fost mereu acelasi. ( lacrimile incep sa'i curga fara incetare). Zambetul tau era ceea ce ma punea pe picioare si ma facea sa vad totul intr'o alta culoare, doar cu el ma multumeam. Imi dadea putere. Si faptul ca am reusit sa ma apropii mai mult de sufletul tau mi'a dat putere si incredere, insa acum simt ca nu mai are niciun rost. Judeca'ma, cearta'ma .. spune'mi sincer orice iti trece prin cap, dar nu ma lasa iar in incertitudinea asta, nu minti. '
' - Eu .. .. nu ma asteptam la asta. Nu stiu ce sa'ti spun ..'
' - ... eu am spus ce am avut de spus .. si nu ai idee cat imi e de greu .. hai spune .. te ascult.. '
' - Nu am ce sa'ti spun .. imi pare rau .. .. nu vroiam sa simti ceea ce simti pentru mine .. nu stiu cum s'a ajuns la asta .. eu .. nu ... ( lasand capul in jos, evitandu'i privirea )
' - ... inteleg .. nu e nevoie sa mai spui nimic. '


Si pleca .. grabind pasul .. in urma ei ramanand doar sunetul frunzelor.


[nimic mai mult decat o poveste. Va urma ..]





lucruri simple ..

alexia: faza tare
alexia: inca nu i-am luat cadoul lui andrei
alexia: dar tre sa ii iau
alexia: ziua ta cand e?
Alecsa: =)))
Alecsa: a mea?
Alecsa: pai ..
Alecsa: e p 30 august .. d sf alexandru
Alecsa: si p 26 septembrie
Alecsa: dc intrebi ?
alexia: asa ..
Alecsa: :-s
Alecsa: dc?
alexia: eram curioasa
alexia: :D
Alecsa: aa
alexia: si ce vrei sa primesti adik ce iti doresti?
Alecsa: hmm ..
Alecsa: ce vreau eu ?.. 8->
Alecsa: ..
Alecsa: stii prea bine ce imi doresc ..
Alecsa: dar n'are pret ..
alexia: asta din pacate nu pot sa iti ofer
Alecsa: stiu ..
Alecsa: nimeni nu poate ..
alexia: doar iubirea mea neconditionata si prietenia
alexia: mai mult nu pot
alexia: din pacate
alexia: :-<>:D<>:D<
alexia: pai pt unii
alexia: ..
alexia: dar nu toata lumea gandeste ca noi
alexia: din pacate
Alecsa: dar nici nu vreau
Alecsa: k sa gandeasca ceilalti k mine
Alecsa: mi'e de ajuns sa stiu
Alecsa: k snt inteleasa de cei la care tin ..
Alecsa: in rest .. duca'se .. :-j
alexia: ai dreptate
alexia: :D

liste


Vizualizand 'mirificul' meu profil de hi5, am dat de cateva chestii scrise la interests .. referitor la ce imi place si ce nu'mi place. Nu stiu dak are vreo importanta pentru cineva ce imi place mie si ce nu, dar nici k'mi pasa. Desi ma cunosc suficient de bine, totusi cred k ar fi cazul sa vad ce adaug si ce anume sterg din respectiva lista. Hmm .. let's see. " Ce nu'mi place mie " : ..

- minciuna ( e greu mah sa fiti sinceri .. )
- prostia .. ( cea in cantitati mari .. e prea de tot )
- ipocrizia ( n'are rost sa mai comentez aici .)
- fumul de tigara.
- k cei din jur ma considera proasta ( naiva da, proasta .. not anymore;) )
- sa fiu dezamagita de cei la care tin ( e deja la ordinea zilei ..:-j )
- cei care vor sa fie in centrul atentiei
- k pun prea mult la suflet lucruri nesemnificative
- certurile multe si fara sens
- faptul k spun ceva si apoi imi pare rau
- cand ma contrazic cu mama
- atunci cand dau de cate'o melodie si ma umfla plansul ...
- k in marea majoritate a timpului sunt trista
- k presimt mereu cand urmeaza sa se intample ceva bine sau rau
- cand imi umbla careva in lucruri
- sa pierd 282'ul
- k iar am ramas fara credit
- sa nu am cu cine vorbi pe mess ( k si acum de altfel :-w )
- barfele rautacioase ( voua chiar nu va ajunge ? )
- var'mea cand ma ia la misto
- k mai e asa mult pana incepe iar scoala ( nu, nu's nebuna .. doar k m'am plictisit acasa.)



sper k n'am uitat nimic. restul .. alta data.

Ce legatura are poza cu articolul ? Simplu. Niciuna :)

time. how much time ?

" Time .. I have been patient for so long ..
How can I pretend to be so strong .. ? "


Timpul trece pe langa mine si chiar simt asta. Poate in timpul in care scriu acest articol cineva moare, ori o noua fiinta prinde viata. Deseori simt k viata trece pe langa mine degeaba, fara k eu sa fi realizat ceva pana acum. Acum petrec timpul ascultand o melodie oarecare, tastand pe mess cu o 'ea' si visand. La ce ? La multe .. sunt multe lucruri la care pot visa, desi la unele, parca n'as indrazni. Uneori simt k nu am voie sa fac asta, pentru k visele mele sunt de cele mai multe ori irealizabile. Recunosc, sunt o mare optimista. Imi place sa cred k merita sa speri. Ador verbul 'a crede' .. cred k si melodia rusului aluia (Dima Bilan - Believe) imi da starea asta. Dar in ceea ce ma priveste, totul nu se rezuma decat la visare. Si o continua asteptare. De ce? Pentru k nu fac nimic pentru a'mi indeplini visele. Nimic. Mi'e frica de esecuri, mult mai mult ca de castiguri.

Cat despre visele mele, toate au un singur personaj principal in ele. El. Exact, totul se rezuma doar la el. Deoarece el e visul meu cel mai de pret, este exact ceea ce'mi doresc eu cel mai mult pe lumea asta.

Hmm .. de'ai stii tu ..


Punct si de la capat.




"Nu privi in spate, lasa'n urma tot ce'a fost
Tu incercai sa te ridici, el te tragea in jos
Dar nu ceda cand stii ca inca mai poti
Ca tine sunt putine, dar ca el sunt toti ..."


Sunt trista .. si pe deasupra si nervoasa .. . Ce usor se schimba toti in ziua de azi. Spuneti 'te iubesc' k si cand ati spune 'buna ziua'. Invata baiete mai intai ce inseamna si dupaia repet'o la nesfarsit. Dar daca nu'i intelegi sensul mai bine nu mai spune, k sunt persoane care chiar dau crezare acestor vorbe. Si doare. Doare al draq de rau.
Si nu, aici nu ma refer la mine, nu despre mine este articolul. Ci despre o persoana la care tin enorm si pentru care as face orice k sa nu o mai stiu trista. Pentru ce atatea minciuni ? Atatea mesaje, atatea vorbe aruncate aiurea ..
Vreau sa spun atatea si in acelasi timp nimic. Am o durere ingrozitoare de cap ( am adormit pe la 3 si m'a trezit mama la 11 .. super somn ..:| ) .. Nu stiu cum sa te ajut mah .. mi'ar fi foarte usor sa'ti spun .. 'fata mea .. treci u si peste asta .. ' dar nu'i asa simplu. Chiar deloc. Pentru k fetele gandesc altfel decat baietii. Pentru k intr'o relatie nu totul se rezuma doar la un singur lucru. Pentru k atunci cand tii cu adevarat la cineva il accepti asa cum este, ii respecti dorintele. Pentru k esti prost frate .. esti infiorator de PROST!! .. Si pentru ca iubirea nu'i doar un joc. Iubirea nu se spune, ea se simte.
Dar iti promit .. k sunt si voi fi alaturi de tine, orice ar fi. Caci stiu k tu poti trece peste asta. Da, fato, tu poti .. !! .. Si nu uita un lucru .. cine incearca sa te schimbe, inseamna k nu a fost niciodata demn de tine ;) .. si cu asta am spus totul. [prietena mea pe viata <3]

^Finish line could be a new start. And love is not a reason to cry.^

vineri, iulie 18

o lume de straini.


Andreea : n-are cum sa nu doara
Andreea : doar k mai stai un timp .. nu dispera inca
alecsa : :-<>
" If you don't care .. then I don't care .. We're not going anywhere ... "

Revenind la aspectele urate ale zilei de azi ( nu k ar fi si unele frumoase ) .. incep prin a spune k am ajuns iar in stadiul acela ... cum il numesc eu 'totu'i naspa' .. mai precis .. ce e naspa ? Dau doar cateva exemple .. e naspa k iar sunt trista .. e naspa k dezamagirea e la ordinea zilei .. e naspa k nu pot sa uit .. e naspa k cei pe care ii consideram prieteni ma lasa la greu .. e naspa k nu ma bucur de vacanta asa cum trebuie .. e naspa k am uitat sa rad .. e naspa k am ajuns sa fac lucruri pe care n'am crezut k le pot face .. e naspa k ai mei nu ma inteleg .. e naspa k nu stiu cum sa le ajut ( se stiu persoanele ) .. naspa k nu stiu cum voi iesi din asta .. k imi lipseste curajul de care deseori am atata nevoie .. k adorm plangand .. k ma trezesc la fel .. e naspa k vine ziua mea si stiu k n'am sa primesc decat lucruri inutile .. si ceea ce'mi doresc cu adevarat, niciodata.


"Zambetul dulce, lacrimi aduce ..."

Pfff .. si cand ii aud pe cei din jur ' lasa k o sa fie bine' sau 'treci tu si peste asta' .. cum frate cum ??!? .. dati'mi si mie reteta .. k eu nu o stiu .. poate nu am stiut'o niciodata. Mereu am fost de parere k lucrurile se rezolva de la sine, am preferat sa astept decat sa fac ceva .. am considerat k dak n'ai noroc, n'ai ce sa faci .. dar nu'i asa .. cum mi s'a mai spus .. norocul ti'l faci singur .. Dar oare .. exista un mod de a 'fabrica' noroc ? .. Si nu stiu mah ce sa mai cred .. ce sa inteleg ..
Azi cred k as sta in casa .. nu ma simt in stare iar sa colind cartierul si parcurile de pe aici .. i'm sick of everything ... :-<


" Si oricat de mult te cunosc
Nu stiu ce vrei, recunosc .. "





miercuri, iulie 16

Delir

" Zambesc sau plang, nici nu mai stiu .. In inima mea e frig .. si totul pare asa pustiu .. "

Nu .. chiar nu sunt trista .. ma simt destul de bine comparativ cu vremea de afara .. Ce sa mai zic .. ador ploaia :x .. nu degeaba sunt nascuta toamna >:) .. aviz var'mii .. nu vreau cadou :))

Mi s'a pus iar pana pe melodia de mai sus .. desi n'o mai ascultasem de la sfarsitul clasei a9a .. hmm. Caci 'dulce ar fi durereaaaaaaa .. de'as putea sa dau timpul inapoiiiii ' \:d/ .. eh .. mai am si eu momentele mele :)) ... azi am facut marele 'efort' sa ma trezesc la 10 jumatate :O.

Azi iar o ard aiurea prin parc .. k sa treaca timpul mai repede nu de alta .. :-j .. statul in casa chiar ma deprima ...

2:20 .. tocmai m'am enervat x( .. pai normal .. de fiecare data e vina MEA x( .. hai coae k nu depinzi de mine .. c draq .. tre' sa ies urgent afara pana nu sparg cate ceva .. [scuzati limbajul]



"In visul meu te port mereu "

marți, iulie 15

Multe.


15 iulie. Nu'mi spune nimic ziua asta. Stiu doar k e inca una care trece. E vacanta, si asa va fi inca 2 luni de acum incolo. Si ce ? Tot plictiseala este. Aceeasi rutina zilnica, stau cu ochii in pc, cu tv'ul deschis, de ce .. nu stiu .. sa consum curentul aiurea .. :-j .. dupa o saptamana intreaga de iesit pe afara .. dupa ce am colindat toate parcurile posibile din zona .. parca mi s'a luat iar de tot. Vreau sa stau in pat sa lenevesc. Nici de citit nu mai am chef. Hate this mood!! .. Faza cea mai aiurea e k nici n'ai ce face mah. La tot pasul dai de indivizi, unul mai prost k celalalt. Spre exemplu, cum frate sa te plimbi la ora 9 seara cu ochelarii la ochi ? Pentru ce draq ii tii ? Sa nu iti bata luna in ochi sau ce? Aaa .. ma scuzi .. dak ai ochelari si adidashi 'naic' esti 'shukar' .. adevarat .. :-j ..si dak iti canta si maneaua la telefon .. si mai si .. esti in 'trend' ..fiecare cu parerea lui. Doar traim in bucuresti nuh ? Aici bateam app'ul de parcuri. Cata prostie mah .. lumea asta se duce de rapa. Macar in casa nu vezi decat un prost, mai precis cel care iti face cu mana din oglinda .. dar totusi .. e o diferenta .. e doar unul .. nu 10 :)) .. De ce totul e asa naspa ? Pentru k dak totul ar fi frumos, marfa,genial, super,misto sau cum vreti sa'i spuneti, n'am mai vedea diferenta dintre ele. Poate si d'asta se spune k Acolo Sus e mai bine. Asa cum si acolo jos e rau. Noi aici suntem undeva la mijloc .. undeva intre bine si rau. Ramane doar k noi sa stim sa apreciem adevarata valoare. Poate o vom face, poate nu. :)
Ah :x .. cat ador sa'mi raspund singura la intrebari ..


Ma intorc in pat .. lenevit pan' la 7 seara .. si dupaia iar pe mess ... suuuuuuper :| .. bye !!

Regret .. sau nu ?

Regret :
* ca sunt mult prea naiva

* ca deseori nu stiu ce vreau
* ca nu pot fi asa cum vor ceilalti sa fiu
* ca sunt mult prea impulsiva
* ca mi'e dor ...
* ca n'am reusit inca sa termin de citit cartea
* ca deseori trebuie sa mint, desi urasc asta
* ca mereu ma multumesc cu putin
* ca m'am plictisit de toate melodiile din pc
* ca nu mai am nimic dulce prin dulap
* ca ma doare capul si nu'mi place sa iau pastila
* ca vreau liceu [e posibil ?!?!]
* ca mi'a ajuns atata vacanta
* ca n'am inspiratie


Dupa cele scrise mai sus .. cautam o poza mai sugestiva care sa se potriveasca cu articolul.. si ceea ce am gasit .. m'a facut sa'mi schimb parerea referitoare la cuvintele anterioare :


Asa o fi .. :)

all she needs.


Ce pacat k nu esti acolo cand are nevoie de tine. Nu esti acolo sa'i stergi lacrimile si nici sa'i vezi stralucirea din privire cand in gandul ei esti doar tu. Si nici nu vei fi. Iar ea stie ea, desi o doare, stie. Intr'un fel sau altul, nimeni nu va fi acolo. Caci toti sunt ocupati. Fiecare cu problemele lui, nu ?:)


[Credeam k stii. Dar nu stii nimic. Nici macar n'ai incercat.]


In orice caz, va continua sa te iubeasca. Pana cand ? Nu stie. Nu ii se da niciun indiciu, niciun raspuns. Din contra, apar prea multe lucruri ce ii aduc aminte mereu de tine. O fi doar coincidenta ?


"Daca lumea spune 'Nu', tu asculta'ti sufletul."

luni, iulie 14

The same feeling.

" Cand ai pe cineva langa tine si nu stii sa apreciezi
Realizezi ca fara el ti-e greu abia atunci cand il pierzi
Realizezi cat de mult iti lipseste acel cineva
Care zi de zi iti zambeste,te iubea,dar nu-ti spunea .."[Mike ft. baietzii - Povestea inimii]

Iar am facut o obsesie pentru melodia asta ... Si pentru asta trebuie sa'i multumesc var'mii .. Esti o dulce.


Si mi'era dor sa mai scriu pe blog.. inspiratie nu prea am .. dar am atatea trairi pe care simt nevoia sa le impartasesc. Cui ? Asta nu stiu. E de ajuns sa le scriu, chiar nu'mi mai pasa cine le citeste.


"Dupa o perioada indelungata, a intrat iar in starea aceea. Viseaza, se gandeste mereu si inima incepe sa'i bata cu putere cand se gandeste la el. Desi stie k nu are rost, este o parte in ea care ii sopteste neincetat " Va fi bine, crede in tine". Povestea e tot aceeasi, prea multe lucruri se repeta. In momentul in care i'a reintalnit privirea a simtit k timpul se opreste in loc si k nimic altceva nu mai conteaza sau exista. E greu de descris sentimentul, insa ea cu siguranta stie cat de special a fost acela. Special, deoarece orice lucru care are legatura cu el, pentru ea este special, indiferent de cat de mic si neinsemnat ar fi acesta.
Si e greu .. asteptarea e cea mai grea .. secundele dor ... totul doare. In schimb, o bucura mult k, privind in jur, sa vada lucruri la care si ea, in sufletul ei, viseaza cu ardoare. E frumos sa vezi k mai exista persoane carora chiar le pasa de cel drag, cel pentru care ar da orice k acesta sa fie fericit. Cine stie cunoaste [...]

Si totusi, de ce unii nu pot intelege acest lucru ? Intr'adevar .. la asa o varsta frageda, cum se spune, nu poate fi vorba de sentimentul suprem, iubirea. Atunci ce este ? Cum se numeste sentimentul care iti da aripi si te face sa plutesti doar gandindu'te la aceea persoana ? Aceea forta cu care poti muta si muntii din loc, cea care iti da putere sa faci orice pentru cel fata de care impartasesti un anumit sentiment .. Cum ? In plus .. ce rationament e acela, cum k dak vrei sa uiti de aceea persoana, trebuie sa pui ochii pe altcineva. N'ai cum .. oricat ai incerca.

Ok, sa spunem k ar face pasul acesta.Bun. O relatie k orice relatie. Singura diferenta e k in aceasta doar o singura persoana ar pune suflet. Si nu ar fi ea aceea. De ce? Pentru k nu poate. Va incerca sa caute in celalalt cate ceva din El, si nu va gasi .. De ce ? Pentru ca el este k niciunul, si niciunul nu'i k el. Si cu fericirea cum ramane? Ar fi egoista sa se gandeasca doar la ea, dar nici celalalt nu o va duce prea bine stii k gandul ei va fi mereu in alta parte. [...] To be continued. "



[am revenit la vechiul obicei de a scrie despre mine la persoana a3a .. :-j]



" Nu vreau sa vars lacrimi, vreau sa'mi pastrez surasul "

[You make me rise when I fall.]



Mai am cate ceva de adaugat. Referitor la ceea ce am aflat aseara si nu am putut posta pe blog pentru k si deoarece era mult prea tarziu iar mama tot dadea tarcoale p'aici k sa inchid mai repede calculatorul.[as usual].

De ce viata e asa nedreapta ? De ce Dumnezeu ii ia doar pe cei buni ? Si mai ales, de ce tocmai atunci cand acestia abia incep sa traiasca ? De ce ? N'am sa inteleg niciodata asta ... stiu k noi nu avem niciun drept sa'L judecam .. intrebarea e .. ce mai e corect in viata asta ? Nimic. Zic eu.[Dumnezeu sa'l odihneasca.]



sâmbătă, iulie 12

I can't pretend I don't care.

" inca simt fiori cand te vad ... "

".. simpla ta prezenta imi face inima sa bata cu putere ."

vineri, iulie 11

super zi.




8:30 dimineata ... incredibil sau nu .. m'am trezit acum o ora dupa ce am reusit sa nu dorm mai deloc ... mai precis 4 ore. Si nu, nu ma simt obosita. Mi'e chiar bine.

Ieri am petrecut o zi absolut geniala. Herastrau all day long. Desi am ajuns cam tarziu, si nu prea imi sta in fire sa fac asta .. a fost super. In cele 4-5 ore cat am stat, pot sa spun k am uitat de toate cele urate si triste

Sor'mea si prietenul ei s'au impacat.[:x]. Suuper happy pentru asta. Am cunoscut face 2 face [in sfarsit] un bun prieten. Caterinca maxima .. soare .. poze .. mai vreau zile d'astea.

Cat despre partea 'sad' .. e bine de stiut k incep sa o sterg din minte pe zi ce trece. Sper sa si reusesc. Caci mi'o doresc prea mult.[Nadie sabe lo que tiene hasta que al final, lo pierde.]





luni, iulie 7

keep on falling ...



' Sunt 1000 de ganduri .. ce m'aduc la tine mereu ... fara tine .. e pustiu in sufletul meu ...'


Nu am inspiratie ... a devenit pur si simplu o rutina sa scriu aproape zilnic despre acelasi lucru. Si mai mult k sigur plictisesc pe ceilalti. Dar chiar nu'mi mai pasa ... Ma doare atat de tare .. incat am devenit imuna la orice. Nimic nu ma mai afecteaza. Mi'e indiferent. Tot!

Incercand sa privesc din afara ... mi se rupe sufletul cand o privesc. E o copila trista, cu ochii vesnic inlacrimati care a uitat sa se bucure de viata. Totul ii merge pe dos, nici cu familia nu e totul bine ... prietenii .. vin si pleaca .. de fapt, nici nu exista .. iar vacanta e un esec total. Exista o persoana, care doar cu simpla prezenta, sau cu un zambet cald, ar reusi sa aduca o raza de lumina in tot acest decor obscur. Dar nu se poate. E doar un vis care se stinge pe zi ce trece. Dar oare, ai tu idee cum e sa adormi noapte de noapte cu lacrimi pe fata ? Stii cumva cum este sa nu mai faci diferenta dintre zi si noapte ? Te'ai gandit vreodata cum e cand simti k viata ta n'are niciun rost ? Te'ai gandit ... ? Habar nu ai ...


"Unde sunt toti cand nu mai poti sa suporti ... ? "


"Necazuri vin din senin, atractii vin cu venin."


Ma simt intr'o cadere continua. Cu fiecare zi ce trece, ma apropii din ce in ce mai mult de acel abis intunecat, iar lumina ... intarzie sa apara. De ce asa ...?
Acum urmeaza vesnica intrebare ... " Cu ce am gresit ? " ... nu'i gasesc raspunsul ... tot ce stiu e k doare ... si durerea chiar te schimba, iti modifica comportamentul, te face mai dur, mai nepasator. Uiti sa te bucuri de lucrurile simple care dau culoare vietii ... Pana cand .. ?



"Se spune ca vremea e frumoasa
Atunci cand in suflet e soare
Se spune ca ploaia e mai rece
Atunci cand in suflet te doare ..."

vineri, iulie 4

I'm alive!!

Inspiratia pentru articol[aia care e,dak e] vine de la un super film pe care tocmai l'am vazut. Da,da .. stiu .. e vechi .. de prin 2004 cam asa .. dar cum eu nu sunt la curent cu ce mai e nou[sau ce a fost] abia acum am reusit sa'l vad:D [better later than never>:)] ... Si cum dupa orice film, orice carte inveti cate ceva ... hmm .. pot sa spun k incep sa am o alta viziune asupra lucrurilor. Mai exact, ceea ce am inteles din film e exact acelasi lucru k si in viata. Cum e vorba aceea " Nu lasa pe maine ce poti face azi " ... cu alte cuvinte ... nu lasa nicio clipa sa treaca fara sa te bucuri de ea. Traieste'o pe fiecare ca si cand ar fi ultima ... si niciodata nu'ti ascunde sentimentele fatza de cineva, indiferent care ar fi acelea ... mai incolo poate fi prea tarziu ... Caci timpul nu asteapta pe nimeni, el trece si nu se mai intoarce ... si dak pierzi un moment, uneori poti pierde chiar tot.[Btw .. 'If only' este filmul ... pt cine nu l'a vazut ... il recomand. E prea adevarat:x]

Cat despre mine ... mi'e bine ... cred k m'am detasat cat de cat de toate gandurile negre ... desi nu'i totul roz ... cred k totusi peisajul incepe sa se coloreze incetul cu incetul :) .

Incerc sa las deoparte ceea ce ma intristeaza, sa incui durerea cu un lacat undeva adanc in inima si sa arunc cheia ... poate merge :-?? .. ramane de vazut.

De cele mai multe ori, oamenii spun sa nu gresesti ... dar oare, lucrurile pe care ulterior le faci bine, nu sunt cumva facute tot invatand din greseli ? [nu stiu cat de corect m'am exprimat.. sunt mult prea obosita pentru scris .. dar am tinut sa notez cateva chestii..]



[The future belongs to those who believe in their dreams ...][And I believe!!]

miercuri, iulie 2

Sentiment inselator

Mai tineti minte cand erati mici si va duceati in parc ? Acolo cunoasteati tot felul de copii si, dintr'un simplu joc la groapa de nisip parea k sunteti prieteni de cand lumea, si mai ales, parea k nimic nu va va strica prietenia :) .

Pe masura ce crestem, totul se schimba. Prietenii nu mai sunt k in copilarie. Toti nu'si vad decat propriul lor interes si nu'i mai poti face sa 'se joace cu tine' k inainte, trebuie sa le dai si ceva in schimb, altfel n'ai nicio valoare pentru ei, nu reprezinti nimic in ochii lor.

Rar, dar foarte rar, se mai gasesc persoane care stiu ce inseamna prietenia. In adevarul sens al cuvantului.
Prietenia nu se rezuma doar la propria ta persoana, trebuie sa faci ceva si pentru cel de langa tine. Desi deseori egoismul te impiedica sa faci asta.

Eu personal nu pot admite k sunt o persoana buna, dimpotriva,am multe defecte, fac multe greseli. Cred k defectul meu principal este k pun suflet in orice. Nu sunt egoista, las mult de la mine, uneori prea mult si exact pentru persoana care nu merita asta. Ceea ce ma oftica cel mai rau este k mereu pic in aceeasi capcana. Faptul k am incredere in oricine, toti mi se par demni de acest lucru, chiar si cand realitatea e cu totul alta.

N'am resentimente fata de nimeni, poate a fost greseala mea. Cum se spune, pana nu dai cu capul de pragul de sus, nu il vezi pe cel de jos .. si .. privind in jur .. pot spune k in viata am pierdut mult din cauza 'prietenilor' .. acum totul e ok .. cel putin asa pare ..

E greu sa incerci sa pastrezi zilnic acelasi zambet, aceeasi masca. Caci la urma urmei asta e totul pentru mine, o masca. Ceva fals, care nu face parte din tine, e doar un paravan pentru a putea ascunde o realitate diferita. Si pot spune k m'am obisnuit. Totusi .. nu mereu facem ceea ce ne place, iar eu, pot sa spun k fac DOAR ceea ce nu'mi place. Bine, cu cateva exceptii. Nu stiu cat va mai tine asa ... poate totul va reveni la normal ... poate mai am de asteptat ... si cum nimeni nu stie ce simt de fapt ... ma pot declara 'multumita' :| ... Vreau inapoi!! .. Va rog, duceti'ma inapoi!!

Cat despre prieteni, ar mai fi multe lucruri de spus, cred k esentialul s'a inteles .. dak nu, asta e. Mi'e e ajuns sa'l inteleg eu. Oricum ... prietenia adevarata exista, insa e ft ft rara. Cu toate acestea, ma pot 'lauda' k am cativa prieteni, putini, dar buni, si nu i'as inlocui cu altii, niciodata. O seara buna :):*.

Live.


"Toate bataliile servesc la ceva, chiar si cele in care am fost invinsi."

"Voi urca pe scara succesului esec cu esec."

" Si chiar de'ar fi sa cad, ma ridic la loc. "

marți, iulie 1

Dulce si amar.


Trecutul. Un simplu cuvant care nu spune multe. Cel putin nu din prima. E ceva ce a fost, ceva ce nu mai revine. Dar cand trecutul inca iti da tarcoale, iar amintirile, pe care le ai crezut k le'ai ingropat definitiv, sunt singurele lucruri care au ramas, poti spune k trecutul nu e doar o combinatie de cateva litere, ci este o parte din tine. Nimic nu poate sterge o amintire, ea nu va disparea niciodata, doar k timpul isi aseaza praful pe ea intr'un colt al mintii tale…

Cel mai trist e k unii oameni, care candva au facut parte din viata ta isi lasa bine amprenta pe sufletul tau si apoi pleaca exact asa cum au aparut si lasa goluri imense in mintea,gandul,sufletul tau…si mai trist e ca golurile lasate nu se vor umple niciodata…unele persoane sunt chiar de neinlocuit.

Uneori, sunt momente in care simti k ai lasat pentru totdeauna deoparte trecutul. Insa cand te astepti mai putin, totul revine. Poate nu asa cum a fost, poate nu atat de clar, insa esentialul e acelasi. Sentimentul nu mai e la fel, durerea o simti undeva departe, intr'un alt timp, alt univers. Dar cum sa ramai indiferent cand totul te'a marcat ..?

Totul a fost k o etapa, k o treapta pe care pot spune k am depasit'o. Acum stiu k lucrurile s'au schimbat.
Gandindu'ma la cat de greu a fost sa dau uitarii, sa trec peste, pot sa spun k nu regret nimic. N'am cu ce ma lauda, dar nu'mi pare rau deloc, dimpotriva. Ceea ce a fost m'a schimbat. M'a transformat intr'o alta persoana. Privind acum la putinul care a mai ramas, nici versurile asternute pe hartii peste care timpul si'a pus amprenta sau trandafirii ale caror petale sunt multe prea uscate, nu pot sa'mi readuca macar putin din acele sentimente de odinioara. Nu mai au cum. A ramas doar o amintire, si, recunosc, o usoara durere si putina nostalgie.

" .. a trecut atata timp ... nu mai stiu sa spun ce simt .. "


Te'am iubit desi nu erai al meu, niciodata n'ai fost. Erau doar sperantze, doar vise. S'au dus si acelea. Acum totul e diferit si totodata asemanator. Tot ce pot sa imi doresc e k povestea sa nu aiba acelasi final, nu din nou .. :-<




Povesti triste.


" Nu mai simt ca traiesc
Sufletul imi cere disperat ajutor
Lacrimi nu reusesc,
Sa stinga dorul de tine in ploaia lor.
Nu mai stiu sa zambesc
Lucruri ce imi placeau acum ma dor
Sper ca nu ai uitat,
Cand sunt cu tine e atat, atat de usor... "


De la versurile de mai sus am pornit ... nu stiu despre ce sa scriu ... am aceeasi stare de cateva zile incoace, so .. inspiratie zero. Nu cred k exista cuvinte sau gesturi care sa poata exprima cu exactitate tot ce simt. E o durere ce ma macina pe zi ce trece ... si ma intreb pana cand ? Cand va lua totul sfarsit ?... astept un raspuns care intarzie sa apara.Mi'e tare dor de mine, de zilele cand radeam din tot sufletul, chiar dak ma mai apuca uneori tristetea, imi reveneam repede, acum nu e la fel. In juru'mi e aceeasi tristete molipsitoare ... nici macar somnul, singura scapare care mai era, nu mai are aceeasi valoare. Pentru k nu mai exista. Noptile albe i'au luat locul. Dar nu ma simt obosita, pur si simplu, nu simt k as avea nevoie de ceva. Totul mi'e indiferent. Poate k ma distrug singura, insa nu'mi pasa. Not anymore.


"How can I tell you just all that you are
What did you do to me ?"



["Lasa sabia jos. N-o sa vindeci cu ea o inima rupta,
S-ar putea sa te mire, dar dragostea nu-i o lupta.
Tot ce incerc sa-ti spun e ca am un raspuns
Astept doar vremea cand o sa ai…o intrebare de pus."]