joi.

So fragile we are .. but we don't show it. Not anymore.

La naiba! Oare cand o sa ma pot numi si eu o persoana normala ? Sau mai bine spus, cand voi inceta sa dau cu bata'n balta ? Ajung sa imi promit unele lucruri pe care vad intr'un final ca nu le pot indeplini .. macar asa .. pentru mine. E ciudat asa .. oare exista persoane care pot face mereu ceea ce isi propun ? Sau au momente cand clacheaza si ei ?

' In fiinta mea .. e o lupta grea .. sa nu privesc .. in urma mea. '

Uneori simt ca si cum mi'ar fi teama de mine. De ceea ce pot face, si mai rau, de ceea ce vreau sa fac si nu am curaj. Ce porcarie. Adica totusi .. noi ar trebui sa fim stapani pe noi, pe rationamentul si pe sentimentele noastre. La mine nu cred ca e deloc asa. Nu pot controla ceea ce gandesc sau simt. Uh! Desi as vrea. Poate si varsta o avea vreo legatura .. noi acum inca ne cautam personalitatea, nu suntem bine formati si poate nici macar nu stim ce vrem. Da. Asta e. Eu nu mai stiu ce vreau. S'au intamplat atatea. Multe lucruri care m'au facut sa'mi schimb parerea, si modul de a vedea viata. Uhmm. Incerc, si nu cred ca stie nimeni cat, sa merg mai departe cu capul sus, sa nu privesc in urma. Caci la urma urmei, ce rost ar mai avea ? Privim in urma doar pentru a ne vedea greselile si pentru a le repara (daca mai putem) .. iar eu am facut asta, mi'a ajuns. De'asta se si numeste 'trecut' .. pentru ca e ceva ce a fost, si nu mai vine. Am insuruit aici niste cuvinte, a caror logica nu o mai inteleg daca le recitesc. Insa stiu ce am vrut sa exprim. Poate nu am facut'o foarte explicit. Dar nu imi pasa.


Azi ies. Nu stiu unde. Dar ies.


Si am un vag presentiment ca voi dori vacanta dupa doar o saptamana sau 2 de scoala. :-s

' Cate s'au spus .. cate s'au dus .. nu ne mai doare.'