I'm baaaaack .. :x .. din pacate. Am atatea de povestit. Hmm .. de unde sa incep .. pai .. am fost la Sinaia. Aer curat, relaxare, destul timp la dispozitie pentru a ma gandi, dupa multa vreme, si la mine.
In saptamana asta pot sa spun ca am invatat cat e de importanta viata, si cat conteaza sa crezi in Cel de Sus. N'am de gand sa tin vreo predica sau sa incep cu tot felul de povestioare bisericesti .. dar intamplarea petrecuta undeva pe la cota 1400 mi'a dat mult de gandit. Tot auzeam ba la tv, ba citeam prin ziare ca 2 ursi frecventau aceea zona, insa nu am dat atentie .. chiar ma gandeam .. din atatea persoane .. cum sa dau nas in nas cu ei tocmai eu ? Bine .. nu doar eu .. eram cu ai mei .. si cu var'mea. Si lucrurile s'au intamplat in felul urmator: .. urcasem cu telecabina pana la 1400 .. si de acolo am hotarat sa coboram pe jos .. ca deh .. mersul pe jos face piciorul frumos :> . Erau in jur de 11 km de mers .. coborasem deja 3 .. si tot vedeam trecand pe langa noi masini. Copii, bunici, catei, purcei .. in fine .. toti spuneau ca jos in vale au dat de 2 ursi. Prima data nu am dat atentie, credeam ca fac misto de noi. Dar vazand ca nu doar o persoana, ci mai multe spuneau asta, ne'am dat seama ca nu era o gluma. Ce era sa facem .. decat sa urcam inapoi .. Pfff .. si nu mi'e rusine sa recunosc .. ma bufnise plansul. Parca nici nu realizam in ce situatie aiurea eram. Mi'era teama. Ma gandeam ca in orice moment respectivii ursi puteau ajunge pana unde eram noi .. si dupaia .. stiam ce ar fi putut urma. Atunci m'am gandit ca era o singura persoana care ma putea ajuta atunci. Si am crezut in El, iar ajutorul nu a intarziat sa apara. Un batranel cu o privire calda venea cu masina, era singur. Ai mei i'au explicat situatia iar dansul ne'a poftit sa luam un loc pe bancheta din spate. Stiam ca acum suntem in siguranta. Cand am coborat in vale, am dat si de ursi. Erau asa slabi si infometati. Se indreptau cu pasi repezi spre masina unde ne aflam noi. Am profitat de ocazie ca sa le facem si poze.
Asta nu a fost o intamplare sau vreo coincidenta stranie. A fost o incercare. O incercare de la Cel de Sus. Caci El nu ne lasa niciodata la greu. Si acel batranel a fost trimis ca sa ne ajute. Ma intreb oare, daca nu se intampla asa .. oare mai eram acum ? Hmm ...Lasand la o parte aceasta 'aventura' .. totul a fost suuper .. peisaje frumoase .. Am trecut si prin Predeal .. Busteni .. Azuga .. mi'a fost dor de casa ..dar acum .. parca as vrea sa ma intorc.
Nu m'am putut abtine sa nu'mi cumpar niste carti de pe acolo. Printre randuri, seara pe terasa, mi'am facut timp sa'mi pun si gandurile pe hartie intr'o agenda amarata pe care o folosesc drept jurnal cand n'am acces la net si la blog. Hmmm .. incepea cam asa ..
" Stau pe terasa si privesc spre cerul incredibil de albastru, fara nori, mult prea senin dupa ploaia de mai devreme. E liniste si un sentiment de pace interioara ma strabate. Ce bine ma simt. Intr'un timp, consideram ca totul e mult prea gri ca sa mai poata capata nuante mai deschise. Dar acum m'am convins. Trebuie sa crezi, nu totul e trist in viata. Si desi nu ma pot lauda ca am multi prieteni, cei pe care ii am imi sunt de ajuns, si nu i'as schimba pentru nimeni altcineva. Un singur lucru imi lipseste .. si dupa cum stau lucrurile. . stiu ca imi va lipsi mereu .. e ceva ce ma face sa ma simt incompleta .. "
Evident ca am dat si de o persoana care mi'a atras atentia in mod deosebit. Aww .. si inca cum :)). Nu stiu, habar nu am, cine e, cum il cheama si cati ani are. Stiu doar cum arata. Arata prea bine. Blond cu ochii albastrii, zambet, privire .. genial .. :x Avea un fel de .. nu stiu cum sa'i zic .. hmm ..efect asupra mea. Efect pe care o singura persoana l'a avut si il are asupra mea. Trist :( .. sincer .. mi'a parut rau ca n'am mai ramas pe acolo .. poate cine stie :>
[I don't know what it is
That makes me feel like this
I don't know who you are
But you must be some kind of superstar] [asta e asa .. cu dedicatie .. pentru bombonelul de la Sinaia =))]
[voi reveni]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu