marți, iulie 1

Povesti triste.


" Nu mai simt ca traiesc
Sufletul imi cere disperat ajutor
Lacrimi nu reusesc,
Sa stinga dorul de tine in ploaia lor.
Nu mai stiu sa zambesc
Lucruri ce imi placeau acum ma dor
Sper ca nu ai uitat,
Cand sunt cu tine e atat, atat de usor... "


De la versurile de mai sus am pornit ... nu stiu despre ce sa scriu ... am aceeasi stare de cateva zile incoace, so .. inspiratie zero. Nu cred k exista cuvinte sau gesturi care sa poata exprima cu exactitate tot ce simt. E o durere ce ma macina pe zi ce trece ... si ma intreb pana cand ? Cand va lua totul sfarsit ?... astept un raspuns care intarzie sa apara.Mi'e tare dor de mine, de zilele cand radeam din tot sufletul, chiar dak ma mai apuca uneori tristetea, imi reveneam repede, acum nu e la fel. In juru'mi e aceeasi tristete molipsitoare ... nici macar somnul, singura scapare care mai era, nu mai are aceeasi valoare. Pentru k nu mai exista. Noptile albe i'au luat locul. Dar nu ma simt obosita, pur si simplu, nu simt k as avea nevoie de ceva. Totul mi'e indiferent. Poate k ma distrug singura, insa nu'mi pasa. Not anymore.


"How can I tell you just all that you are
What did you do to me ?"



["Lasa sabia jos. N-o sa vindeci cu ea o inima rupta,
S-ar putea sa te mire, dar dragostea nu-i o lupta.
Tot ce incerc sa-ti spun e ca am un raspuns
Astept doar vremea cand o sa ai…o intrebare de pus."]




Niciun comentariu: